Concursul "200 de ani de la răpirea Basarabiei de către imperiul țarist"

Rezultatele vor fi făcute publice în data de 15.06.2012

Seria I
10.05 - 29.05.2012

[Regulamentul concursului]



1.
În urma războiului ruso-turc din 1806-1812, câștigat de Imperiul Țarist, rușii cereau "ambele țări românești" (Țara Românească și Moldova). Doar iminența atacului lui Napoleon I a făcut ca pretențiile rusești să se reducă treptat la teritoriul dintre Nistru și Siret, pentru ca, până la urmă, pretențiile să se limiteze la ținuturile turcești dintre Nistru și Prut, ținutul Hotin și Bugeacul (Basarabia pe hărțile europene). Tratatul dintre Rusia și Turcia, care încălca practica internațională și normele de drept existente la moment, intrucat Imperiul Otoman ceda ținuturi care nu-i aparțineau și care făceau parte dintr-un stat vasal, dar autonom, cu care imperiul avea un tratat garantând frontierele de atunci, s-a semnat pe 16/28 mai 1812. In ce localitate a fost semnat acest act de trista amintire pentru romani?


2.
După războiul din Crimeea, pierdut de Imperiul Rus, județele Cahul, Bolgrad și Ismail au reintrat timp de 22 de ani, între 1856 și 1878, în componența Moldovei, respectiv a Principatelor Unite ale Valahiei și Moldovei (din 1859). Precizați ce eveniment diplomatic internațional a condus la încheierea tratatului care facea această modificare teritorială:





3.
La încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la turci, denumind intregul ansamblu Basarabia (în 1813) și transformându-l într-o oblastie împărțită în zece ținuturi: Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala fiind stabilită la Chișinău. Până în 1828, teritoriul a fost condus de un guvernator militar ce colabora un sfat boeresc. Regulamentul de organizare din 1828 a dat o lovitură grea autonomiei provinciei, masurile de integrare forțată a Basarabiei în cadrul Rusiei intensificandu-se, in 1871 ea devenind o simplă provincie în cadrul Imperiului Romanovilor, guvernată autocratic. Selectați termenul care denumește această unitate administrativ-teritoriala impusa în 1871:




4.
Întâiul ziar de limba română, apărut abia în 1906 în teritoriul dintre Prut și Nistru, a fost interzis după mai puțin de un an de la apariție, după ce a publicat "Deșteaptă-te romane!". Aceeași soartă a avut-o și "Făclia Țării", care în 1912, cand se implineau 100 de ani de la ocupația rusească, scria că: "Țărișoara noastră este cuprinsă de întuneric ca și 100 de ani în urmă". Cum s-a numit primul ziar în limba română?





5.
Marile evenimente din istoria României, și anume Revoluția din 1848-1849 și Unirea Moldovei cu Muntenia, au avut un ecou puternic în rândul românilor din Basarabia, fapt ce a determinat autoritățile țariste sa impună întreruperea oricăror legături cu țara, intensificând politica de rusificare a populației românești. Precizați anul în care limba română a fost interzisă în toate școlile din Basarabia, limba rusă devenind obligatorie:





6.

La începutul secolului al XX-lea, mișcarea națională a populației românești s-a intensificat. Ea milita pentru emanciparea națională și pentru folosirea limbii române în școală, biserică și administrație. Enumerați cinci intelectuali ai pleiadei care a condus în perioada amintită mișcarea națională românească:


7.

După revoluția din 1905-1907 din Rusia, în Basarabia s-au afirmat trei grupări în mișcarea națională românească, și anume gruparea radicală a studenților, cea a boierilor moldoveni conduși de P. Dicescu și cea a intelectualilor, toate formând mai târziu Partidul Moldovenesc Democrat. Cum s-a numit societatea culturală care a activat la Chișinău în cadrul mișcării amintite?


8.

Unirea Basarabiei cu România, din anul 1918, a avut un caracter democratic și plebiscitar, pe fondul dezmembrării Imperiului Rus, odată cu proclamarea principiului autodeterminării până la despărțirea de statul multinațional în care au fost înglobate. În 1917 s-a constituit în provincie Partidul Național Moldovean. Cu prilejul Congresului Ostașilor Moldoveni de la Chișinău, din 25 septembrie/8 octombrie 1917, s-a constituit un organ reprezentativ și un for coordonator al său, numit Consiliul Directorilor. Acel organ reprezentativ se numea:

Marea Adunare Națională

Congresul General al Bucovinei

9.
Acest organ reprezentativ a proclamat autonomia Basarabiei, l-a ales ca președinte pe Ion Inculeț și, în decembrie 1917, s-a folosit de Declarația Drepturilor Popoarelor din Rusia pentru a proclama Republica Democratică Moldovenească. Prin acest demers au fost respinse intențiile de anexare ale:

Ucrainei

Ungariei

10.

Pentru a împiedica tulburările produse de soldații ruși bolșevizați care se retrăgeau de pe frontul din Moldova, Consiliul Directorilor a cerut sprijinul armatei române. Pericolul întreruperii legăturilor între guvernul de la Iași și servicile românești dislocate, prin refugiu, în sudul Rusiei, au determinat guvernul român să trimită forțe militare peste Prut. Ca urmare, pe 13/26 ianuarie 1918, guvernul Rusiei Sovietice a întrerupt relațiile diplomatice cu România. Precizați ce alt fapt deosebit de grav pentru patrimoniul Romaniei s-a mai produs cu acest prilej ?


11.

La 29 octombrie 1920, plenipotențiarii Marii Britanii, Franței, Italiei, Japoniei (principalele puteri aliate) și României au semnat, la Paris, Tratatul privind unirea Basarabiei cu România, prin care părțile contractante recunoșteau suveranitatea României asupra teritoriului Basabariei. Tratatul însă nu a intrat în vigoare, pentru ca nu a fost ratificat de parlamentul unuia dintre statele semnatare. Despre care stat este vorba?


Franța
Italia

12.

La 16 ianuarie 1937, în memoria a 20 ani de la Congresul Militar Moldovenesc din Chișinău, ofițerii de rezervă (veterani) din Basarabia, în număr de 15 persoane, sub președinția d-lui Gherman Pântea, a organizat Comitetul care a decis ridicarea la Chișinău, prin colectă publică, a Monumentului regelui României Ferdinand I, Întregitorul de Neam și Țară. În concepția lui G. Pântea, statuia Regelui Erou Ferdinand I din Chișinău urma să fie "o pildă de pioasă recunoștință în amintirea Regelui țăranilor, pe care i-a înstăpanit în brazda lor strămoșească și totodată un simbol de neclintită credință în veșnicia pietrei de hotar așezată la granița Nistrului Românesc". La 5 februarie 1939, în prezența reprezentantului la Chișinău al regelui Carol II-lea, generalul Nicolae Ciupercă (fost ministru de război, inspector general al armatei române), a trei miniștri din Guvernul României și a delegaților oficiali ai mai multor provincii românești, a avut loc dezvelirea monumentului. După slujba religioasă, oficialii desprind drapelul țării de pe monument, după care se intonează Imnul Regal. Mai mulți invițati și gazdele au luat cuvântul pentru a-și exprima trăirile, solemnitatea dezvelirii monumentului fiind difuzată integral la radio.
Cine este cunoscutul sculptor care a realizat respectivul monument, astazi disparut?





13.

La 23 august 1939 s-a semnat, la Moscova, Tratatul de neagresiune germano-sovietic, care conținea și un protocol adițional secret, privind delimitarea sferelor de influență între cele două părți contractante. La art. 3 al acestui document se prevedea: "în privința sud-estului Europei, din Partea Sovietică este subliniat interesul pentru Basarabia. Partea Germană declară totalul dezinteres pentru acele regiuni". Acest articol, care era cel mai imprecis din toate cele patru ale protocolului, desemnează un singur teritoriu - Basarabia - și se încheie totusi prin exprimarea deplinului dezinteres politic al Reich-ului "pentru aceste regiuni". Folosind această ambiguitate, Stalin a revendicat mai tarziu si întreaga Bucovină. Sub ce denumire mai este cunoscut respectivul "Tratat" din 23 august 1939 ?





14.

După prima notă ultimativă a guvernului sovietic, din 26 iunie 1940, prin care se cerea României cedarea, în 24 de ore, a Basarabiei și Bucovinei de Nord, Consiliul de Coroană, convocat de 2 ori în cursul zilei următoare, a luat în discuție rezistența sau cedarea. În cele din urmă nevoia de a păstra armata și statul s-a dovedit mai puternica. Din 26 de participanți doar 6 s-au pronunțat pentru rezistență. Unul dintre ei se exprima dramatic: "Ne batem, blestem pe noi dacă nu ne batem!". Cui îi aparțin aceste cuvinte ?





15.
La 28 iunie 1940 s-a comunicat lui Molotov că guvernul roman se vede silit să primească condițiile de evacuare. Ocuparea Basarabiei și Bucovinei de Nord de către Armata Roșie a fost însoțită și de ocuparea abuzivă a unui teritoriu care nu făcea parte nici din Bucovina, nici din Basarabia, ci era parte integrată a Vechiului Regat. Specificați despre ce ținut este vorba !

a) Hotin
b) Herța
c) Soroca
d) Suceava

 


 

Va multumim !

Concursul s-a încheiat

 


 

 

Copyright © 2002 www.stindard.ro