[et_pb_section bb_built=”1″ fullwidth=”on” next_background_color=”#ffffff” _builder_version=”3.21.1″ background_image=”http:\/\/hosting-super.eu\/siteuri\/sitedorian\/wp-content\/uploads\/2019\/03\/life-coach-09.jpg” module_alignment=”center” bottom_divider_style=”slant” bottom_divider_flip=”horizontal” animation_direction=”top” z_index_tablet=”500″][et_pb_fullwidth_header admin_label=”DRAPELUL NA\u021aIONAL” title=”DRAPELUL NA\u021aIONAL” subhead=”Simbol vexilologic rom\u00e2nesc, tricolorul are culorile albastru, galben \u0219i ro\u015fu, dispuse \u00een benzi verticale, de dimensiuni egale” text_orientation=”center” header_scroll_down=”on” scroll_down_icon=”%%9%%” scroll_down_icon_size=”44px” background_overlay_color=”rgba(247,247,247,0)” _builder_version=”3.19.3″ title_font=”alatsi|100||on|||||” title_text_align=”center” title_text_color=”#ffffff” title_font_size=”52px” title_font_size_tablet=”36px” title_font_size_phone=”28px” title_font_size_last_edited=”on|desktop” title_line_height=”1.5em” title_text_shadow_style=”preset2″ content_font=”alatsi|100|||||||” content_text_align=”center” content_text_color=”#ffffff” content_line_height=”1.8em” content_text_shadow_style=”preset2″ subhead_font=”alatsi|300||on|||||” subhead_text_align=”center” subhead_line_height=”1.5em” background_color=”rgba(251,188,5,0)” background_image=”https:\/\/stindard.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/04\/stindard-ro_albastru-galben-rosu.jpg” parallax=”on” custom_button_two=”on” button_two_text_color=”#002147″ button_two_bg_color=”#ffffff” button_two_border_color=”#ffffff” button_two_border_radius=”30″ button_two_font=”alatsi|||on|||||” button_two_icon=”%%3%%” button_two_icon_color=”#002147″ custom_button_one=”on” button_one_text_size=”18″ button_one_text_color=”#002147″ button_one_bg_color=”#ffffff” button_one_border_width=”3″ button_one_border_color=”#ffffff” button_one_border_radius=”50″ button_one_font=”alatsi|||on|||||” button_one_icon=”%%3%%” button_one_icon_color=”#002147″ custom_margin=”|||” custom_padding=”5vw||150px||false” z_index_tablet=”500″ text_shadow_style=”preset2″ text_shadow_blur_strength=”0.16em” button_one_text_size__hover_enabled=”off” button_one_text_size__hover=”null” button_two_text_size__hover_enabled=”off” button_two_text_size__hover=”null” button_one_text_color__hover_enabled=”off” button_one_text_color__hover=”null” button_two_text_color__hover_enabled=”off” button_two_text_color__hover=”null” button_one_border_width__hover_enabled=”off” button_one_border_width__hover=”null” button_two_border_width__hover_enabled=”off” button_two_border_width__hover=”null” button_one_border_color__hover_enabled=”off” button_one_border_color__hover=”null” button_two_border_color__hover_enabled=”off” button_two_border_color__hover=”null” button_one_border_radius__hover_enabled=”off” button_one_border_radius__hover=”null” button_two_border_radius__hover_enabled=”off” button_two_border_radius__hover=”null” button_one_letter_spacing__hover_enabled=”off” button_one_letter_spacing__hover=”null” button_two_letter_spacing__hover_enabled=”off” button_two_letter_spacing__hover=”null” button_one_bg_color__hover_enabled=”off” button_one_bg_color__hover=”null” button_two_bg_color__hover_enabled=”off” button_two_bg_color__hover=”null” button_two_text_size=”18″ title_letter_spacing=”2px” content_letter_spacing=”1px” subhead_letter_spacing=”2px” background_color_gradient_start=”rgba(43,135,218,0)” background_color_gradient_end=”#000c3a” background_color_gradient_start_position=”10%” background_color_gradient_end_position=”60%” mix_blend_mode=”darken”]<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
[\/et_pb_fullwidth_header][\/et_pb_section][et_pb_section bb_built=”1″ admin_label=”Contact Section” next_background_color=”#002147″ _builder_version=”3.6″ custom_padding=”54px|0px|0|0px|false|false” bottom_divider_style=”slant” bottom_divider_flip=”horizontal” bottom_divider_arrangement=”above_content” prev_background_color=”#000000″][et_pb_row _builder_version=”3.0.48″ background_size=”initial” background_position=”top_left” background_repeat=”repeat”][et_pb_column type=”4_4″][et_pb_text _builder_version=”3.19.3″ text_font_size=”16px” z_index_tablet=”500″]<\/p>\n
\u00a0LEGEA Nr. 75 din 16 iulie 1994 privind arborarea drapelului Romaniei, intonarea imnului national si folosirea sigiliilor cu stema Romaniei de catre autoritatile si institutiile publice.<\/a><\/p>\n Ca simbol vexilologic rom\u00e2nesc, tricolorul – albastru, galben \u0219i ro\u015fu, este de dat\u0103 relativ recent\u0103, el ap\u0103r\u00e2nd \u00een prima jum\u0103tate a secolului al XIX-lea.<\/p>\n Despre istoria mai \u00eendep\u0103rtat\u0103 a steagului la str\u0103mo\u015fii no\u015ftri, informa\u0163iile sunt pu\u0163ine \u015fi lacunare.<\/p>\n Cu certitudine, geto-dacii (ramura nordic\u0103 a marelui neam tracic) au avut ca simbol „draco”: un cap de lup cu botul deschis, continuat cu un corp de \u015farpe, realizat din metal (bronz) \u015fi care se termina cu o serie de f\u00e2\u015fii din p\u00e2nz\u0103. Acest „draco” era \u00eenfipt \u00een v\u00e2rful unei hampe; purtat \u00een galopul calului \u00een timpul luptelor, „draco” scotea un \u015fuierat datorit\u0103 aerului care intra prin gura deschis\u0103 a animalului \u015fi ie\u015fea printr-un „fluier” din lemn prins la coad\u0103. „Draco” nu a fost o „inven\u0163ie” geto-dacic\u0103, el fiind preluat de la popoarele de c\u0103l\u0103re\u0163i de origine iranian\u0103, cunoscute sub numele generic de sci\u0163i. Oricum, prima atestare a utiliz\u0103rii unui „draco” de c\u0103tre geto-daci dateaz\u0103 din sec. IV a.Ch., o schi\u0163are a unui astfel de steag fiind scrijelat\u0103 \u00een pasta crud\u0103 a unui vas local, lucrat cu m\u00e2na, descoperit \u00een a\u015fezarea getic\u0103 de la Budureasa, jud.Prahova. \u00cen scenele sculptate ale Columnei lui Traian, r\u0103zboinicii daci apar purt\u00e2nd deseori astfel de simboluri, ele reg\u0103sindu-se redate \u015fi pe monumente funerare ale unor osta\u015fi romani de origine dacic\u0103 sta\u0163iona\u0163i \u00een Britania. Singurul exemplar p\u0103strat – numai partea metalic\u0103 – a fost descoperit \u00een Germania, f\u0103r\u0103 s\u0103 se poat\u0103 spune dac\u0103 piesa respectiv\u0103 reprezint\u0103 un „trofeu” c\u00e2\u015ftigat de o unitate militar\u0103 roman\u0103 \u00een timpul luptelor purtate \u00een Dacia \u015fi dislocat\u0103 apoi pe limes-ul de pe Rin, o pies\u0103 capturat\u0103 de la alte neamuri scitice care o aveau ca simbol sau un „steag” al unei unit\u0103\u0163i militare auxiliare romane recrutat\u0103 dintre geto-daci \u015fi care, conform practicii curente romane, \u00ee\u015fi p\u0103strau armamentul specific.<\/p>\n Roma, ca stat, nu a avut un steag anume. Fiecare legiune roman\u0103 \u00ee\u015fi avea „steagul” specific, „signum”, care era o reprezentare plastic\u0103 turnat\u0103 \u00een bronz (acvil\u0103, leu \u015f.a.m.d.), \u00eenfipt\u0103 \u00een v\u00e2rful unei hampe, pe aceasta din urm\u0103 fiind fixate \u015fi diversele „decora\u0163ii” (phalerae) pe care respectiva legiune le c\u0103p\u0103tase.<\/p>\n Dup\u0103 formarea poporului rom\u00e2n, \u00een secolele IX-X, odat\u0103 cu constituirea celor dint\u00e2i forma\u0163iuni de tip statal at\u00e2t la sud, c\u00e2t \u015fi la nord de Dun\u0103re, apar \u015fi primele \u00eensemne heraldice rom\u00e2ne\u015fti \u015fi, odat\u0103 cu acestea, lacunare \u015fi disparate informa\u0163ii privind „steagul cel mare” care, \u00een limbajul vremii, desemna simbolul vexilologic al statului. \u00cen afara „steagului cel mare”, existau diferite steaguri ale cetelor boiere\u015fti, fiecare \u00een culori \u015fi cu reprezent\u0103ri heraldice specifice, iar, mai t\u00e2rziu, existau diferite drapele \u015fi stindarde ale unit\u0103\u0163ilor militare. Uneori, domnitorii aveau propriul steag care \u00eembina elemente ale stemei personale cu stema \u0163\u0103rii.<\/p>\n „Steagurile cele mari” aveau reprezentate pe p\u00e2nz\u0103 elemente heraldice ale stemei, brodate sau pictate. Culoarea de baz\u0103 a steagului Moldovei este, \u00een general, ro\u015fu, iar cea a \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti, alb sau o culoare deschis\u0103 (alb-g\u0103lbui), dar exist\u0103 \u015fi excep\u0163ii. O astfel de excep\u0163ie o reprezint\u0103 chiar prima \u015ftire scris\u0103 \u00een care este descris un astfel de steag de pe vremea domnitorului Vlad Vintil\u0103 de la Slatina (1532-1535) \u2013 ni se spune c\u0103 p\u00e2nza era din m\u0103tase ro\u015fie pe care era brodat\u0103 reprezentarea heraldic\u0103 a stemei: pas\u0103re cu capul conturnat, av\u00e2nd o cruce \u00een cioc \u015fi st\u00e2nd pe un pisc de munte.<\/p>\n \u015ei steagul Moldovei, \u00een perioada domniei lui \u015etefan cel Mare, era tot ro\u015fu, av\u00e2nd capul de bour cu stea \u00eentre coarne \u015fi flancat de soare \u015fi lun\u0103. Din aceea\u015fi perioad\u0103 avem \u015fi imaginea steagului domnesc al lui \u015etefan \u00een gravura red\u00e2nd b\u0103t\u0103lia de la Baia din 1467: flamur\u0103 lung\u0103 \u015fi \u00eengust\u0103, av\u00e2nd redate benzi verticale paralele cu hampa (fasciile stemei de familie) \u015fi capul de bour pe restul jum\u0103t\u0103\u0163ii p\u00e2nzei.<\/p>\n Dup\u0103 o relatare contemporan\u0103, delega\u0163ia marilor boieri moldoveni prezen\u0163i la \u00eencoronarea lui Henric de Valois ca rege al Poloniei (1574) avea un steag de culoare albastr\u0103 pe care era redat bourul cu stea \u00eentre coarne.<\/p>\n \u00cen jur de 1600, steagul \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti sub domnia lui Mihai Viteazul era alb av\u00e2nd pictat un corb ce \u0163ine \u00een cioc o cruce dubl\u0103, st\u00e2nd deasupra unei ramuri de ienup\u0103r verde, \u00een timp ce steagul Moldovei sub Ieremia Movil\u0103 era ro\u015fu, cu bourul av\u00e2nd stea \u00eentre coarne \u015fi flancat de dou\u0103 semilune, pictate galben; marginea steagului era bordisit\u0103 cu galben \u015fi avea \u00eenscris numele \u015fi titulatura voievodului, precum \u015fi data c\u00e2nd a fost f\u0103cut.<\/p>\n Din steagurile datate \u00een secolul al XVII-lea nu s-a mai p\u0103strat nici unul „al \u0163\u0103rii”. \u00cen schimb, exist\u0103 un interesant steag domnesc din vremea lui Mihnea al III-lea (1658-1659): pe fondul ro\u015fu \u00eenchis, pictat cu aur, vulturul bicefal bizantin purt\u00e2nd coroan\u0103 princiar\u0103, av\u00e2nd ca supor\u0163i doi lei rampan\u0163i, totul \u00eencoronat cu o coroan\u0103 arhiducal\u0103 sus\u0163inut\u0103 de doi \u00eengeri; la partea superioar\u0103 a p\u00e2nzei era scris numele \u015fi titulatura. „IO MIHAIL RADU CU MILA LUI DUMNEZEU DOMN AL UNGROVLAHIEI \u015eI AL P\u0102R\u0162ILOR MEGIE\u015eITE ARHIDUCE”. Un alt steag domnesc este cel al lui Constantin Br\u00e2ncoveanu, iar acesta este posibil s\u0103 fi slujit \u015fi ca steag al \u0163\u0103rii. Pe o fa\u0163\u0103 a p\u00e2nzei era brodat\u0103 stema \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti flancat\u0103 de sfin\u0163ii \u00eemp\u0103ra\u0163i Constantin \u015fi Elena cu inscrip\u0163ia: „KONSTANTINUS BRANCOVAN, VALACHIAE TRANSALPINAE PRINCEPS, ANNO DOMINI 1698”, iar, pe cealalt\u0103 fa\u0163\u0103, scena Botezului Domnului.<\/p>\n \u00cen perioada domniilor fanariote apar pentru prima dat\u0103 \u00eembinate pe un steag simbolurile heraldice ale celor dou\u0103 principate rom\u00e2ne\u015fti; a\u015fa cum este cazul cu steagul din vremea lui Constantin Ipsilanti care, pentru scrut\u0103 vreme (decembrie 1806-august 1807), a domnit \u00een ambele \u0163\u0103ri; m\u0103tasea steagului era de culoare alb\u0103.<\/p>\n \u015ei steagul folosit de Tudor Vladimirescu \u00een timpul mi\u015fc\u0103rii revolu\u0163ionare din 1821 a fost f\u0103cut pe modelul steagurilor ost\u0103\u015fe\u015fti ale Evului Mediu. P\u00e2nza, din m\u0103tase alb\u0103, avea pictat\u0103, central, Sf\u00e2nta Treime, flancat\u0103 de doi sfin\u0163i militari (Sf. Mucenic Gheorghe \u015fi Sf. Theodor Tiron). Sub Sf. Treime, \u00eentr-o cunun\u0103 oval\u0103 din frunze de laur, era acvila cruciat\u0103 a \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti \u015fi, la st\u00e2nga \u015fi la dreapta stemei, erau scrise, cu litere chirilice versurile:<\/p>\n „Tot norodul rom\u00e2nesc Cu puterea ta cea mare Sub stem\u0103 era \u00eenscris\u0103 data c\u00e2nd a fost citit\u0103 Proclama\u0163ia de la Islaz, socotit\u0103 ca moment „oficial” al declan\u015f\u0103rii mi\u015fc\u0103rii ini\u0163iate de slujerul Tudor Vladimirescu. Pe l\u00e2ng\u0103 flamura propriu-zis\u0103 sunt de amintit \u015fi ciucurii care erau at\u00e2rna\u0163i de hamp\u0103, sub ogiv\u0103. Este vorba despre trei grupe de ciucuri, fiecare din acestea formate din fire \u00eempletite mai lungi, acoperite p\u00e2n\u0103 la jum\u0103tate de fire mai scurte. To\u0163i ace\u015fti ciucuri erau bicolori: ro\u015fu\/albastru, galben\/albastru \u015fi galben\/ro\u015fu, ansamblul lor cre\u00e2nd impresia tricolorului.<\/p>\n Prima reunire a celor trei culori, ca benzi separate de culoare, ca simbol vexilologic nu al principatului \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti, ci al unit\u0103\u0163ilor mili\u0163iei p\u0103m\u00e2ntene \u015fi al navelor comerciale, dateaz\u0103 din 1834, pe timpul domniei lui Al.D.Ghica. Benzile erau dispuse pe orizontal\u0103, cu f\u00e2\u015fia ro\u015fie la partea superioar\u0103 \u015fi cea albastr\u0103 la partea inferioar\u0103. Pe galben, era pictat\u0103 acvila cruciat\u0103, \u00eencoronat\u0103, \u0163in\u00e2nd \u00een ghiare un buzdugan \u015fi o spad\u0103, \u00eenconjurat\u0103 de o cunun\u0103 oval\u0103 din frunze de stejar \u015fi laur; \u00een col\u0163uri, erau pictate acvile. Pornindu-se de la Hati\u015feriful din 1834, prin care sultanul aproba cele trei culori ca simbol vexilologic, adep\u0163ii „Partidei Na\u0163ionale” vor vedea \u00een acest tricolor simbolul na\u0163ional al tuturor rom\u00e2nilor. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103 aceast\u0103 op\u0163iune a fost puternic influen\u0163at\u0103 de mi\u015fcarea na\u0163ional\u0103 pe care noile for\u0163e politice ale burgheziei o promovau \u00een \u00eentreaga Europ\u0103, modelul vexilologic fiind cel francez: albastru, alb, ro\u015fu. Dup\u0103 acest model, Belgia adopt\u0103, la proclamarea independen\u0163ei sale, steagul negru, galben, ro\u015fu; revolu\u0163ionarii italieni – \u015fi apoi statul italian – verde, alb, ro\u015fu etc.<\/p>\n \u00cen aceea\u015fi perioad\u0103, a domniilor „Regulamentare”, \u00een Moldova, domnitorul Mihail Sturdza \u00eemparte \u015fi el drapele \u015fi stindarde noilor unit\u0103\u0163i ale mili\u0163iei p\u0103m\u00e2ntene. Cele ale unit\u0103\u0163ilor militare moldovene sunt bicolore: pe p\u00e2nza albastr\u0103 sunt plasate la col\u0163uri p\u0103trate ro\u015fii. Pe aversul p\u00e2nzei, \u00een centru, era bourul moldovenesc cu stea \u00eentre coarne \u015fi coroana princiar\u0103, \u00een timp ce pe revers era pictat Sf.Gheorghe c\u0103lare, ucig\u00e2nd balaurul; pe p\u0103tratele ro\u015fii era monograma domnitorului, „M”.<\/p>\n De notat c\u0103 nici \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 nu s-a ajuns \u00eenc\u0103 la instituirea unui steag al „statului”, principalul steag al \u0163\u0103rii fiind cel al domnitorului. Steagul domnesc al lui Gheorghe Bibescu (1842-1848) era confec\u0163ionat din m\u0103tase ro\u015fie av\u00e2nd marginile brodate cu flori de aur; central, un scut, timbrat cu coroana princiar\u0103, \u00een care este acvila cruciat\u0103, scutul fiind sus\u0163inut de doi lei rampan\u0163i; \u00een spatele scutului sunt \u00eencruci\u015fate o spad\u0103 \u015fi un buzdugan, iar totul este plasat deasupra unei panoplii formate din steaguri, arme, \u0163evi de tun, tobe \u015fi ghiulele. Pe reversul steagului este pictat Sf.Gheorghe c\u0103lare, omor\u00e2nd balaurul.<\/p>\n \u00cen contextul revolu\u0163ionar al anului 1848, cu arborarea noilor drapele tricolore ca simboluri a unor state na\u0163ionale, \u015fi revolu\u0163ionarii rom\u00e2ni, afla\u0163i la Paris la izbucnirea revolu\u0163iei, vor arbora drapelul albastru, galben, ro\u015fu, cu albastru la hamp\u0103. A\u015fa va fi \u015fi consfin\u0163it, ca drapel na\u0163ional, prin Decretul nr. 252 al guvernului provizoriu de la Bucure\u015fti, de\u015fi, ini\u0163ial, ap\u0103ruser\u0103 drapele tricolore cu benzile dispuse pe orizontal\u0103, a\u015fa cum fuseser\u0103 ele arborate de revolu\u0163ionarii rom\u00e2ni din Ardeal la Adunarea Na\u0163ional\u0103 de la Blaj din 26 aprilie. Nu \u015ftim motivul pentru care ardelenii au ales dispunerea culorilor pe orizontal\u0103; este posibil s\u0103 fi fost un mimetism dup\u0103 tricolorul verde, alb, ro\u015fu al revolu\u0163ionarilor maghiari. Ar mai fi de notat c\u0103, ini\u0163ial, tricolorul rom\u00e2nilor ardeleni a fost albastru, alb, ro\u015fu, cu benzile pe orizontal\u0103, pe alb fiind scris cu auriu „VIRTUS ROMANA REDIVIVA” (Virtutea roman\u0103 re\u00eenviat\u0103). \u00cen decursul revolu\u0163iei, \u00eens\u0103, treptat, toate drapelele rom\u00e2nilor vor \u00eenlocui albul cu galben.<\/p>\n Ca drapel na\u0163ional, tricolorul se impune \u00een 1859, odat\u0103 cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, dar \u00een varianta dispunerii orizontale a benzilor de culoare. Primul steag din 1859, aflat \u00een uz p\u00e2n\u0103 \u00een 1862, a avut f\u00e2\u015fia albastr\u0103 plasat\u0103 sus, apoi, \u00een a doua perioad\u0103 a domniei lui Cuza, f\u00e2\u015fia ro\u015fie a fost dispus\u0103 la partea superioar\u0103. Odat\u0103 cu venirea domnitorului Carol I, din 1867, at\u00e2t steagul \u0163\u0103rii, c\u00e2t \u015fi drapelele \u015fi stindardele unit\u0103\u0163ilor militare vor avea benzile dispuse pe vertical\u0103, cu albastru l\u00e2ng\u0103 hamp\u0103. Rom\u00e2nia se alinia astfel regulilor vexilologice europene pentru steaguri tricolore care au, toate, banda de culoarea cea mai \u00eenchis\u0103, culoarea „rece”, l\u00e2ng\u0103 hamp\u0103.<\/p>\n Trebuie f\u0103cut\u0103 precizarea c\u0103 \u00eentre steagul na\u0163ional \u015fi drapelele unit\u0103\u0163ilor militare au existat \u00eentotdeauna \u015fi peste tot \u00een lume diferen\u0163e. La noi, drapelele militare au avut redat\u0103 stema \u0163\u0103rii pe centru \u015fi \u00een col\u0163uri sigla suveranului, pe c\u00e2nd steagurile na\u0163ionale, \u00eencep\u00e2nd din 1872 c\u00e2nd aceste aspecte sunt legiferate, nu. \u00cen 1948, regimul comunist, pentru a \u00eencerca s\u0103 \u00eendep\u0103rteze c\u00e2t mai mult din tot ce a \u00eensemnat tradi\u0163ia na\u0163ional\u0103, a \u00eenlocuit nu numai stema \u0163\u0103rii, rezultat\u0103 din \u00eembinarea elementelor heraldice tradi\u0163ionale, cu una nou\u0103, de sorginte sovietic\u0103, dar a \u015fi plantat aceast\u0103 nou\u0103 stem\u0103 pe tricolorul na\u0163ional. \u00cen decembrie 1989, oamenii au rupt simbolul comunismului de pe steag \u015fi s-a revenit la ceea ce fusese steagul Rom\u00e2niei din 1872 p\u00e2n\u0103 \u00een 1947.<\/p>\n (sursa:\u00a0https:\/\/www.presidency.ro\/ro\/presedinte\/romania\/drapelul-romaniei<\/a>)<\/p>\n [\/et_pb_text][\/et_pb_column][\/et_pb_row][et_pb_row _builder_version=”3.0.48″ background_size=”initial” background_position=”top_left” background_repeat=”repeat”][et_pb_column type=”4_4″][et_pb_text _builder_version=”3.21.1″ z_index_tablet=”500″]<\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n [\/et_pb_text][\/et_pb_column][\/et_pb_row][\/et_pb_section][et_pb_section bb_built=”1″ admin_label=”CTA” _builder_version=”3.21.1″ background_color_gradient_start=”#002147″ background_color_gradient_end=”rgba(255,208,136,0.84)” background_color_gradient_end_position=”70%” background_color_gradient_overlays_image=”on” custom_margin=”|||” custom_padding=”||0px||false” z_index_tablet=”500″ background_color=”#002147″ prev_background_color=”#ffffff”][et_pb_row _builder_version=”3.21.1″][et_pb_column type=”4_4″][et_pb_image admin_label=”LOGO STINDARD SUBSOL” _builder_version=”3.21.1″ src=”https:\/\/stindard.ro\/wp-content\/uploads\/2019\/03\/Logo-transparent_Asociatia-STINDARD_ro_100x116.png” z_index_tablet=”500″ align=”center” \/][\/et_pb_column][\/et_pb_row][\/et_pb_section]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u00a0LEGEA Nr. 75 din 16 iulie 1994 privind arborarea drapelului Romaniei, intonarea imnului national si folosirea sigiliilor cu stema Romaniei de catre autoritatile si institutiile publice.Ca simbol vexilologic rom\u00e2nesc, tricolorul – albastru, galben \u0219i ro\u015fu, este de dat\u0103 relativ recent\u0103, el ap\u0103r\u00e2nd \u00een prima jum\u0103tate a secolului al XIX-lea.Despre istoria mai \u00eendep\u0103rtat\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"_et_pb_use_builder":"on","_et_pb_old_content":" Drapelul Rom\u00e2niei este un tricolor albastru, galben, ro\u015fu, av\u00e2nd culorile dispuse \u00een benzi verticale, de dimensiuni egale.\u00a0<\/p>
Pe tine te prosl\u0103vesc
Troi\u0163\u0103 de o fiin\u0163\u0103
Trimite-mi ajutorin\u0163\u0103.<\/em><\/p>\n
\u015ei \u00een bra\u0163ul t\u0103u cel tare
N\u0103dejde de dreptate
Acum s\u0103 am \u015fi eu parte”.<\/em><\/p>\n