![\"\"](\"https:\/\/stindard.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/12\/Regna_Maria-300x297.jpg\")
„Apoi, deodat\u0103, s-a hot\u0103r\u00e2t ziua de 1 Decembrie pentru intrarea noastr\u0103 \u00een Bucure\u015fti…<\/em><\/div>\nLa patru ani de la realizarea Actului Unirii, tot la Alba Iulia, avea loc la 15 octombrie 1922, la Catedrala Re\u00eentregirii, solemnitatea \u00eencoron\u0103rii regelui Ferdinand I \u015fi a reginei Maria. \u00censemnele Basarabiei, Bucovinei \u015fi Transilvaniei au fost ad\u0103ugate coroanei regale de o\u0163el a regelui Carol I, care amintea de Plevna, fapt ce a simbolizat actul unirii tuturor provinciilor istorice rom\u00e2ne\u015fti sub sceptrul aceluia\u015fi monarh.<\/p>\n
Unirea Transilvaniei cu Rom\u00e2nia a \u00eencheiat procesul de f\u0103urire a statului na\u0163ional unitar rom\u00e2n, proces \u00eenceput la 24 ianuarie 1859, prin Unirea Moldovei cu \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, sub domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), continuat prin unirea Dobrogei la 14 noiembrie 1878, dup\u0103 \u00eencheierea R\u0103zboiului ruso-rom\u00e2no-turc de la 1877-1878, care a marcat cucerirea pe c\u00e2mpul de lupt\u0103 a independen\u0163ei de stat a Rom\u00e2niei, \u00een timpul domniei lui Carol I (domnitor 1866-1881; rege 1881-1914), a Basarabiei \u00een 27 martie 1918 \u015fi a Bucovinei \u00een 28 noiembrie 1918, sub regele Ferdinand (1914-1927).<\/p>\n
La 18 noiembrie\/1 decembrie 1918, pe l\u00e2ng\u0103 cei 680 de delega\u0163i ale\u015fi \u00een cele 130 de circumscrip\u0163ii electorale ale Transilvaniei, Banatului, Cri\u015fanei, Maramure\u015fului \u015fi S\u0103tmarului, \u00een sala Casinei din Alba Iulia, se aflau \u015fi reprezentan\u0163i ai diferitelor institu\u0163ii \u015fi organiza\u0163ii politice, culturale, profesionale, de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, religioase, militare, de femei, de sindicat, delega\u0163i ai Partidului Social Democrat Rom\u00e2n, g\u0103rzilor na\u0163ionale \u015fi ai societ\u0103\u0163ilor studen\u0163e\u015fti, \u00een total 1.228 de delega\u0163i. Al\u0163i participan\u0163i \u201cpeste 100.000 de \u0163\u0103rani, muncitori \u015fi or\u0103\u015feni veni\u0163i din toate p\u0103r\u0163ile unde se vorbea rom\u00e2ne\u015fte, de la Iza maramure\u015fean\u0103 p\u00e2n\u0103 la Dun\u0103rea b\u0103n\u0103\u0163ean\u0103, din \u0163ara B\u00e2rsei p\u00e2n\u0103 la Cri\u015furi\u201d erau aduna\u0163i pe C\u00e2mpul lui Horea, a\u015ftept\u00e2nd Rezolu\u0163ia Adun\u0103rii, arat\u0103 lucr\u0103rile \u201cIstoria Rom\u00e2niei \u00een date\u201d (Editura Enciclopedic\u0103, 2003) \u015fi \u201cScurt\u0103 istorie a rom\u00e2nilor\u201d (Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, 1977).<\/p>\n
\u00cen discursul s\u0103u, Gheorghe Pop de B\u0103se\u015fti, ultimul dintre memorandi\u015fti, desemnat pre\u015fedinte al Adun\u0103rii Na\u0163ionale, a amintit marile momente ale luptei na\u0163ionale a rom\u00e2nilor, subliniind: \u201cVrem s\u0103 zdrobim lan\u0163urile robiei noastre suflete\u015fti prin realizarea marelui vis al lui Mihai Viteazul: Unirea tuturor celor de o limb\u0103 \u015fi de o lege, \u00eentr-un singur \u015fi nedesp\u0103r\u0163it stat rom\u00e2nesc\u201d. A urmat la cuv\u00e2nt Vasile Goldi\u015f, care a spus: \u201cNa\u0163iunile trebuiesc eliberate. \u00centre aceste na\u0163iuni se afl\u0103 \u015fi na\u0163iunea rom\u00e2n\u0103 din Ungaria, Banat, Transilvania. Dreptul na\u0163iunii rom\u00e2ne de a fi eliberat\u0103 \u00eel recunoa\u015fte lumea \u00eentreag\u0103, \u00eel recunosc acum \u015fi du\u015fmanii no\u015ftri de veacuri. Dar odat\u0103 sc\u0103pat\u0103 din robie, ea alearg\u0103 \u00een bra\u0163ele dulcei sale mame. Nimic mai firesc \u00een lumea aceasta. Libertatea acestei na\u0163iuni \u00eenseamn\u0103: Unirea ei cu \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103\u201d.<\/p>\n
\u00cen continuare, Vasile Goldi\u015f, \u00een finalul discursului s\u0103u, a dat citire textului Rezolu\u0163iei Marii Adun\u0103ri Na\u0163ionale, care \u00een primul articol decreta unirea tuturor rom\u00e2nilor \u00eentr-un singur stat: \u201cI. Adunarea Na\u0163ional\u0103 a tuturor rom\u00e2nilor din Transilvania, Banat \u015fi \u0162ara Ungureasc\u0103, aduna\u0163i prin reprezentan\u0163ii lor \u00eendrept\u0103\u0163i\u0163i la Alba Iulia \u00een ziua de 18 noiembrie\/1 decembrie 1918, decreteaz\u0103 unirea acestor rom\u00e2ni \u015fi a tuturor teritoriilor locuite de d\u00e2n\u015fii cu Rom\u00e2nia. Adunarea Na\u0163ional\u0103 proclam\u0103 \u00eendeosebi dreptul inalienabil al na\u0163iunii rom\u00e2ne la \u00eentreg Banatul, cuprins \u00eentre r\u00e2urile Mure\u015f, Tisa \u015fi Dun\u0103re.\u201d (\u201cUnirea Transilvaniei cu Rom\u00e2nia 1918\u201d, Editura Politic\u0103, 1978).<\/p>\n
Totodat\u0103, la propunerea lui Alexandru Vaida-Voevod, Adunarea a aprobat componen\u0163a Marelui Sfat Na\u0163ional, organism cu caracter legislativ, format din reprezentan\u0163i ai diferitelor profesii \u015fi categorii sociale. Votat\u0103 \u00eentr-o atmosfer\u0103 de un entuziasm de nedescris \u00een cuvinte, Rezolu\u0163ia a devenit, astfel, documentul istoric prin care se \u00eenf\u0103ptuia visul de veacuri al poporului rom\u00e2n: Rom\u00e2nia Mare. Prin Decretul-lege nr. 3631 din 11\/24 decembrie, publicat \u00een \u201cMonitorul Oficial\u201d nr. 212 din 13\/26 decembrie, se consfin\u0163ea pe plan intern unirea.<\/p>\n
Parlamentul Rom\u00e2niei a hot\u0103r\u00e2t, prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990, proclamarea zilei de 1 Decembrie ca Zi Na\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei. Legea a fost publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990,<\/p>\n
La 1 Decembrie 1990, Ziua Na\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei a fost s\u0103rb\u0103torit\u0103 at\u00e2t la Alba Iulia, unde la ceremoniile organizate au participat numeroase oficialit\u0103\u0163i rom\u00e2ne, c\u00e2t \u015fi la Arcul de Triumf din Bucure\u015fti unde a fost organizat\u0103 parada militar\u0103. De atunci, \u00een fiecare an, at\u00e2t \u00een Bucure\u015fti, c\u00e2t \u015fi \u00een majoritatea ora\u015felor din \u00eentreaga \u0163ar\u0103 au loc parade militare \u015fi sunt organizate numeroase ceremonii ce cuprind depuneri de coroane, dar \u015fi manifest\u0103ri culturale<\/p>\n
Fotografii: „Intoarcerea Regelui Ferdinand si a Reginei Maria in Bucuresti – 1 Decembrie 1918”,\u00a0 \u201dRegina Maria a Rom\u00e2niei\u201d\u00a0 #colorizare\u00a0Jecinci<\/span><\/a> Ft. Emil Boboescu Original via Radu O. (Pagina facebook Istorie in culori<\/a><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Dup\u0103 doi ani de refugiu la Ia\u015fi, la 1 decembrie 1918, regele Ferdinand \u015fi regina Maria intrau \u00een Bucure\u015fti, ora\u015ful redevenind capitala Rom\u00e2niei \u00eentregite. C\u00e2teva luni mai t\u00e2rziu, \u00een mai 1919, regele Ferdinand \u015fi regina Maria efectuau pentru prima dat\u0103, un lung turneu \u00een Transilvania, \u00een care au fost \u00eenso\u0163i\u0163i de Iuliu Maniu, pre\u015fedintele Consiliului […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":3181,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_et_pb_use_builder":"","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":""},"categories":[9],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/stindard.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3178"}],"collection":[{"href":"https:\/\/stindard.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/stindard.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/stindard.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/stindard.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3178"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/stindard.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3178\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3184,"href":"https:\/\/stindard.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3178\/revisions\/3184"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/stindard.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3181"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/stindard.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3178"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/stindard.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3178"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/stindard.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3178"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}