{"id":3204,"date":"2023-01-24T10:32:14","date_gmt":"2023-01-24T08:32:14","guid":{"rendered":"https:\/\/stindard.ro\/ro\/?p=3204"},"modified":"2023-01-24T10:41:48","modified_gmt":"2023-01-24T08:41:48","slug":"24-ianuarie-1859-se-infaptuieste-unirea-principatelor-romane","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/stindard.ro\/ro\/24-ianuarie-1859-se-infaptuieste-unirea-principatelor-romane\/","title":{"rendered":"24 ianuarie 1859! Se \u00eenf\u0103ptuie\u0219te Unirea Principatelor Rom\u00e2ne"},"content":{"rendered":"

Alexandru Ioan Cuza: „Unirea este \u00eendeplinit\u0103. Na\u021bionalitatea Rom\u00e2n\u0103 este \u00eentemeiat\u0103. Acest fapt mare\u021b, dorit la genera\u021biunile trecute, aclamat de Corpurile Legiuitoare, chemat cu c\u0103ldura de noi, s-a recunoscut de \u00cenalta Poart\u0103, de Puterile garante \u0219i s-a \u00eenscris \u00een datinile Na\u021biunilor. Dumnezeul p\u0103rin\u021bilor no\u0219tri a fost cu \u021bara, a fost cu noi. El a \u00eent\u0103rit silin\u021bele noastre prin \u00een\u021belepciunea poporului \u0219i a condus Na\u021biunea c\u0103tre un falnic viitor. \u00cen zilele de 5 si 24 Ianuarie a\u021bi depus toat\u0103 a voastr\u0103 \u00eencredere \u00een Alesul na\u021biei, a\u021bi \u00eentrunit speran\u021bele voastre \u00eentr-un singur Domn. Alesul vostru va da astazi o singur\u0103 Rom\u00e2nie. V\u0103 iubi\u021bi Patria, ve\u021bi \u0219ti a o \u00eent\u0103ri. S\u0103 tr\u0103iasc\u0103 Rom\u00e2nia!”<\/em><\/strong><\/span><\/p><\/blockquote>\n

24 Ianuarie 1859 -Unirea Principatelor Rom\u00e2ne cunoscut\u0103 si ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1918) a avut loc la jum\u0103tatea secolului al XIX-lea si reprezint\u0103 unificarea vechilor state Moldova si Tara Rom\u00e2neasc\u0103. Unirea este str\u00e2ns legat\u0103 de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza si de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859 \u00een Moldova si la 24 ianuarie 1859 \u00een Tara Rom\u00e2neasc\u0103.<\/strong><\/p>\n

Deznod\u0103m\u00e2ntul r\u0103zboiului Crimeii a dus la un context european favorabil realiz\u0103rii unirii. Votul popular favorabil unirii \u00een ambele t\u0103ri, rezultat \u00een urma unor Adun\u0103ri Ad-hoc \u00een 1857 a dus la Conventia de la Paris din 1858, o \u00eentelegere \u00eentre Marile Puteri prin care se accepta o uniune mai mult formal\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 t\u0103ri, cu guverne diferite si cu unele institutii comune.<\/p>\n

La \u00eenceputul anului urm\u0103tor, liderul unionist moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor al Moldovei si T\u0103rii Rom\u00e2nesti, aduc\u00e2ndu-le \u00eentr-o uniune personal\u0103. \u00cen 1862, cu ajutorul unionistilor din cele dou\u0103 t\u0103ri, Cuza a unificat Parlamentul si Guvernul, realiz\u00e2nd unirea politic\u0103.<\/p>\n

Actul istoric de la 24 ianuarie 1859 reprezenta primul pas pe calea \u00eenf\u0103ptuirii statului national rom\u00e2n unitar. Impus\u0103 sub o puternic\u0103 presiune popular\u0103, cu deosebire la Bucuresti, alegerea ca domn al T\u0103rii Rom\u00e2nesti a lui Alexandru loan Cuza avea s\u0103-si g\u0103seasc\u0103 o confirmare deplin\u0103 la marea manifestare prilejuit\u0103 de sosirea alesului natiunii \u00een capitala muntean\u0103.<\/p>\n

Situa\u021bia nou creat\u0103 \u00een cele dou\u0103 principate urma s\u0103 fac\u0103 obiectul discu\u021biilor Conferin\u021bei Interna\u021bionale de la Paris. \u00cenc\u0103 din aprilie 1859 Fran\u021ba, Rusia, Anglia, Prusia \u0219i Sardinia au recunoscut dubla alegere. Poarta \u0219i Austria au recunoscut \u00een septembrie 1859, dar numai pe timpul domniei lui <\/span>Cuza<\/u><\/span>.
\n<\/span><\/p>\n

Foc\u0219anii – ora\u0219 prin excelen\u021b\u0103 negustoresc – a trait cu intensitate fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile politice de la jumatatea veacului al XIX-lea. La acea epoc\u0103, foc\u0219anenii au constituit un veritabil puls al arterei Milcovului, semnal\u00e2nd gradul de continua intensificare a dorin\u021bei de unitate a rom\u00e2nilor. Desp\u0103r\u021bit \u00een dou\u0103 – Foc\u0219anii Moldovei \u0219i Foc\u0219anii Munteni – de un bra\u021b al Milcovului, ora\u0219ul \u00eentruchipa, \u00een acea vreme, situa\u021bia celor doua \u021b\u0103ri vecine \u0219i surori. Desfiin\u021barea hotarului de la Foc\u0219ani echivala cu Unirea celor doua Principate \u0219i crea premisele punerii temeliei statului na\u021bional unitar rom\u00e2n.<\/strong><\/span><\/p>\n

Entuziasma\u021bi de victoria ob\u021binut\u0103 de confra\u021bii unioni\u0219ti moldoveni, deputa\u021bii munteni din Adunarea Electiv\u0103 dau votul lor la 24 ianuarie 1859, aceluiasi\u00a0<\/span>Alexandru Ioan Cuza<\/u><\/span>, transpun\u00e2nd astfel, \u00een fapt, peste prevederile Conven\u021biei de la Paris, dorin\u021ba na\u021biunii rom\u00e2ne. \u00cen ziua de 5 februarie 1859, domnitorul\u00a0<\/span>Cuza<\/u> <\/span><\/strong>a fost oaspetele ora\u0219ului Foc\u0219ani. Mii de oameni i-au ie\u0219it \u00een cale \u00een drumul dinspre M\u0103r\u0103\u0219e\u0219ti, pe unde venea de la Ia\u0219i. \u00cen cinstea Domnitorului, s-au ridicat pe \u0219osea, pe uli\u021bele pe unde trebuia sa treac\u0103 \u0219i, \u00een fa\u021ba cur\u021bii boierilor D\u0103sc\u0103lescu, patru arcuri de triumf, impodobite cu verdea\u021ba \u0219i inf\u0103\u0219urate \u00een p\u00e2nz\u0103 tricolor\u0103.<\/strong>
\n<\/span><\/p>\n

Sute de felinare (850), improvizate \u00een grab\u0103, 150 ceaune \u0219i 650 ulcele de tuci cu smoal\u0103, pacur\u0103 (s-au consumat 30 vedre) \u0219i seu (60 ocale) erau a\u0219ezate pe uli\u021be, pentru a se aprinde \u0219i a lumina feeric ora\u0219ul. S-au mai ridicat \u00een ora\u0219, mai multe piramide, acoperite cu frunze de brad \u0219i pe care ardeau lum\u00e2n\u0103ri \u0219i felinare. Dup\u0103 condica de cheltuieli, municipalitatea a cheltuit 6630 lei \u0219i 32 parale, din care numai pentru artificii 1354 lei \u0219i 20 parale. Mai \u00een toate casele particulare, s-au arborat steaguri, s-au \u00eempodobit por\u021bile cu verdea\u021b\u0103 \u0219i la ferestre, toata noaptea au ars lum\u00e2n\u0103rile bucuriei ob\u0219te\u0219ti. „La apari\u021bia Domnului, lumea a isbucnit \u00een urale, dou\u0103 muzici miliare, una din Ia\u0219i \u0219i alta din Bucure\u0219ti, precum \u0219i tarafe de l\u0103utari, c\u00e2ntau Hora Unirii \u0219i un imn al vremii ‘Timpuri de Marire’. Valuri de flori s-au rev\u0103rsat \u00een calea Domnului, care s-a scobor\u00e2t din diligen\u021b\u0103<\/em>„. Ajung\u00e2nd la hotar, unde era al doilea arc de triumf, Domnitorul s-a oprit, \u0219i a chemat la el pe cei doi solda\u021bi care f\u0103ceau de straja la hotar: un moldovean \u0219i un muntean. Le-a spus ca sunt fra\u021bi \u0219i i-a pus s\u0103 se \u00eembr\u0103\u021bi\u0219eze. Apoi a dat porunc\u0103 ca fiecare s\u0103 mearg\u0103 la cazarma lui \u0219i s\u0103 comunice comandirilor c\u0103 de azi \u00eenainte \u0219i pe vecii vecilor, Domnitorul Principatelor Unite, a ridicat g\u0103rzile de la hotarul dintre rom\u00e2ni, de la Foc\u0219ani. De aici, \u00eenso\u021bit de notabilita\u021bile ora\u0219ului \u0219i de mul\u021bimea de oameni, <\/span>Cuza<\/u> <\/span>a mers p\u00e2n\u0103 \u00een centrul ora\u0219ului, unde au jucat cu to\u021bii Hora Unirii. Noaptea, Domnitorul a fost g\u0103zduit de boierii D\u0103sc\u0103le\u0219ti, unde a doua zi a primit \u00een audien\u021b\u0103 mult\u0103 lume, se zice \u0219i pe Mo\u0219 Ion Roat\u0103.<\/span><\/p>\n

La 11 decembrie 1861 a fost dat\u0103 de domnitor proclama\u021bia prin care f\u0103cea cunoscut \u00eentregii na\u021biuni ca: „Unirea este \u00eendeplinit\u0103. Na\u021bionalitatea Rom\u00e2n\u0103 este \u00eentemeiat\u0103. Acest fapt mare\u021b, dorit la genera\u021biunile trecute, aclamat de Corpurile Legiuitoare, chemat cu c\u0103ldura de noi, s-a recunoscut de \u00cenalta Poart\u0103, de Puterile garante \u0219i s-a \u00eenscris \u00een datinile Na\u021biunilor. Dumnezeul p\u0103rin\u021bilor no\u0219tri a fost cu \u021bara, a fost cu noi. El a \u00eent\u0103rit silin\u021bele noastre prin \u00een\u021belepciunea poporului \u0219i a condus Na\u021biunea c\u0103tre un falnic viitor. \u00cen zilele de 5 si 24 Ianuarie a\u021bi depus toat\u0103 a voastr\u0103 \u00eencredere \u00een Alesul na\u021biei, a\u021bi \u00eentrunit speran\u021bele voastre \u00eentr-un singur Domn. Alesul vostru va da astazi o singur\u0103 Rom\u00e2nie. V\u0103 iubi\u021bi Patria, ve\u021bi \u0219ti a o \u00eent\u0103ri. S\u0103 tr\u0103iasc\u0103 Rom\u00e2nia!”<\/em><\/strong> surse-\u00a0 istoria.md<\/a>,<\/em><\/strong> romaniabreakingnews.ro<\/em><\/strong><\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Alexandru Ioan Cuza: „Unirea este \u00eendeplinit\u0103. Na\u021bionalitatea Rom\u00e2n\u0103 este \u00eentemeiat\u0103. Acest fapt mare\u021b, dorit la genera\u021biunile trecute, aclamat de Corpurile Legiuitoare, chemat cu c\u0103ldura de noi, s-a recunoscut de \u00cenalta Poart\u0103, de Puterile garante \u0219i s-a \u00eenscris \u00een datinile Na\u021biunilor. Dumnezeul p\u0103rin\u021bilor no\u0219tri a fost cu \u021bara, a fost cu noi. El a \u00eent\u0103rit silin\u021bele […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":3205,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_et_pb_use_builder":"","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":""},"categories":[7,9],"tags":[89],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/stindard.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3204"}],"collection":[{"href":"https:\/\/stindard.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/stindard.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/stindard.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/stindard.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3204"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/stindard.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3204\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3210,"href":"https:\/\/stindard.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3204\/revisions\/3210"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/stindard.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3205"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/stindard.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3204"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/stindard.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3204"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/stindard.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3204"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}