În contextul Şedinţei comune a guvernelor României şi Republicii Moldova, la 3 martie a.c. a fost semnat Acordul bilateral privind regimul juridic al mormintelor de război româneşti situate pe teritoriul Republicii Moldova. Documentul, care va fi supus ratificării de către Parlamentul României, a fost elaborat în conformitate cu Convenţiile de la Geneva din 12 august 1949 cu privire la victimele de război, protocoalele adiţionale din 8 iunie 1977 şi alte norme de drept internaţional.

Între cele 30 de state din Europa şi Asia în care sunt înhumaţi circa 120.000 de militari români, Republica Moldova constituie un caz aparte. Dacă pe teritoriul dintre Prut si Nistru pentru victimele de razboi din 1914-1919 au fost amenajate locuri de inhumare in cateva zeci de localitati, in anii celui de-al Doilea Război Mondial, evoluţia frontului a adaugat alte 245 de cimitire româneşti de campanie, marea lor majoritate dezafectate după anul 1945, demnitatea locurilor de odihnă ale celor peste 5.000 de militari români decedaţi în aceste împrejurări fiind grav încălcată.

Având în vedere necesitatea identificării, reconstrucţiei şi îngrijirii mormintelor militarilor fostului Regat al Romaniei înhumati pe teritoriul apartinand fostei republici postbelice sovietice, inca din anii 1998-1999 s-au initiat demersuri diplomatice pentru semnarea unui acord între guvernele celor două state în acest domeniu, mai ales ca ambele tocmai incheiasera un asemenea acord cu Germania (1995, respectiv 1996).

Vremurile nu au permis, timp de 13-14 ani, ca acest acord sa fie incheiat. „Blocajul diplomatic” n-a constituit totusi o bariera de netrecut – pentru romani şi… moldoveni – pentru a onora sacrificiul celor cazuti la Tiganca, Miclauseni sau Varzaresti. Nu si pentru cei de la Chisinau si, din pacate, in multe alte locuri.

Despre situatia mormitelor de razboi din Moldova va recomandam:

Pin It on Pinterest